Am laudat destul de mult Scotia de-a lungul timpului si intr-adevar e o tara frumoasa, orasul in care locuiesc e unul de dimensiuni medii, oamenii sunt prietenosi si simt aici o siguranta pe care nu am simtit-o acasa. Cand am venit aici eram la fel de tematoare, neincrezatoare ca acasa...si e normal ca am fost asa avand in vedere ca am fost furata in tara de tigani, mereu imi tineam geanta lipita de mine in autobuz si o verificam de cateva ori sa fiu sigura ca e totul in regula, mereu verificam daca am inchis usa casei ca nu cumva sa o las deschisa si sa intre careva, mereu imi ascundeam geanta cat mai bine printre haine cand ieseam in club etc...Si cand am venit aici si am vazut lumea atat de relaxata, increzatoare, educata...m-am simtit si eu alta. De asta o sa-mi fie dor cu siguranta...E normal intr-un fel sa fie asa pentru ca oamenii de aici nu au intalnit saracia din Romania, oamenii de aici dintr-un salar se pot intretine sau chiar pot intretine o familie intreaga...normal ca sunt mai relaxati, mai fericiti si fara grija zilei de maine. Dintr-un salar iti permiti sa-ti iei o masina, si nu orice masina ci una chiar ok. De cand locuiesc aici simt ca m-am schimbat, am inceput sa gandesc la alt nivel si de asta mi-e cel mai teama pentru ca dorinta mea nu e de a ramane aici. O sa ma intorc in tara cat de curand....de ce? Destul de simplu raspunsul si totusi complicat. Pentru ca nu imi gasesc implinirea aici. Nici nu stiu daca o sa mi-o gasesc in tara...dar simt nevoia sa ma intorc acasa. Simt nevoia sa ajung in momentul in care sa-mi dau seama ce e mai bine pentru mine deoarece acum, nu imi pot da seama. Balanta nu inclina nici spre Scotia (sau alta tara) dar nici spre Romania..in acest moment e in echilibru. Inca sunt atasata destul de mult de locurile de acasa, inca mi-e greu departe de familie si prieteni. Odata imi spunea cineva ca prieteni se fac si alte parti...nu e adevarat, cel putin in cazul meu, prietenii de acasa sunt unici. Mi-am facut si aici prieteni dar nu se compara cu cei de acasa. Iar faptul ca familia e asa departe de mine, faptul ca trece timpul si parca vietiile noastre merg in paralel...toate astea imi lasa o tristete in suflet. Simt un gol din cauza acestor lipsuri iar banii si siguranta pe care o am aici, din pacate, nu pot acoperi totul. De aceea nu stiu unde imi e mai bine...aici ca imi pot permite aproape orice, duc o viata lipsita de griji, traiesc intr-o lume mai educata si mai avansata ca in Romania...sau acasa unde ii am pe toti cei dragi, unde imi traiesc viata mai frumos, unde ma simt "eu"....Sunt avantaje si dezavantaje.
Povestea asta poate continua la nesfarsit pentru ca as putea spune multe legate de aceste plusuri si minusuri ....in orice caz o sa revin in Romania. O sa vad daca imi va fi mai bine sau nu, daca o sa-mi gasesc implinirea...iar daca nu se va intampla asta, o sa pornesc probabil din nou pe meleagurile straine.
Romania - Sibiu
Scotia - Inverness
